Vom găsi scrierile dacilor? 2

Acest ”ecograf” poate detecta deformarea semnalelor electrice, magnetice şi electromagnetice, descoperind ape freatice subterane, filoane de aur sau straturi de carburi.

Noile tehnologii vor imita sistemul de transmisie al televiziunii în culori. Orice semnal, fie el sonor, electric,  magnetic sau electromagnetic, se transmite cu 3 semnale diferite, care se transformă în 3 semnale electrice diferite, rezultând în final o fotografie digitală în trei culori. Cu un buton de reglare fotografia va fi adusă la cea mai clară vizibilitate, forma în care se memorează sau se transmite la distanţă.

Cercetarea se va realiza în funcţie de cerinţele locale. De exemplu, dacă vrem să descoperim templul subteran din Piramida muntelui Ceahlău, căutăm sau facem o deschidere într-un munte de granit. Amplasăm traductoare ecografice în jurul muntelui, începem să lovim cu pikamerul în diferite puncte ale muntelui. Se pot folosi trei feluri de lovituri: lovitura pe o nicovală de fier, lovitura pe o piesă de lemn. Se caută cei mai potriviţi traductori pentru ca figura să iasă în evidenţă.

Dacă vom căuta într-o rocă mai moale, căutăm peşteri cunoscute, cum ar fi Căliman, la Polovracii, sau la peşterile de cretă din Dobrogea. În interiorul peşterilor unde ne aşteptăm să fie tainiţe zidite, astupate cu materiale de protecţie contra umezelii, vom căuta cele mai adecvate traductoare care să pătrundă prin pereţi. Dacă vom căuta necropole în Dobrogea şi chiar în Deltă, ne trebuie traductoare care să scoată în evidenţă diferenţa de densitate a straturilor moi. Ştim că un vas de ceramică va reacţiona diferit undele sonore, ca şi dintre pereţii unei gropi de mormânt şi pământul cu care se umple groapa poate fi detectată, dar e greu să urmărim un mormânt de 2000 de ani, cum ar fi al lui Ovidiu. Obiectele de cult, armele şi banii vor fi găsite cu detectorul de metale.

O metodă de a stabili traseele peşterilor din munţi este aceea a aerosolilor aromaţi. De exemplu, dacă etanşăm intrarea în peştera Polovracii şi introducem un aer aromat şi colorat, acesta va ieşi în evidenţă prin vedere sau miros, pe tot parcursul traseului care se zice că ar avea 30 de kilometri şi o altă ieşire în Ardeal. Această aparatură poate fi folosită şi la cercetarea tainiţelor din catacombele de sub oraşe, cum ar fi Bucureşti, Brăila,… care conţin valoroase informaţii istorice. Alte locuri de interes major ar fi cele care poartă încă numele de Grădiştea şi Linia, ca şi davele indicate în hărţile antice. Se crede că ”Grădiştea” era un centru de observare astronomic, de semnalizare strategică, de urmărire şi înregistrare meteorologică; iar ”Linia”, o bază cu puncte pe repere, măguri şi copaci faţă de care se înregistra poziţia soarelui şi lunii la răsărit în fiecare zi. Aceste poziţii se consemnau cu nişte pietre colorate, amplasate în anumite calendare.

Davele descrise în hărţile antice ce cuprindeau Dacia erau amplasate aproape de localităţile unde se regăsesc astăzi principalele oraşe ale României. Specialişti în dacologie dotaţi cu programe şi aparatură vor scoate foarte curând din pământ documente scrise în limba daco-romană.

Continuarea în articolul următor.

Vom găsi scrierile dacilor?

Civilizaţi dacică în care s-a dezvoltat economia, medicina, legislaţia, arta militară, metalurgia şi agricultura, nu putea exista fără o scriere şi alfabet propriu. Noi nu avem nicio carte scrisă de daci şi aflăm despre ei din izvoare străine. Nu ştim nimic despre alfabetul dac, nici cel folosit în timpul regatului, nici cel folosit în perioada creştinării. Încă ne mai întrebăm de unde vine numele de ”român” şi facem speculaţii pe această temă.

Scrisul a existat şi trebuie să se găsească pe undeva. Tezaurul de la Pietroasa dovedeşte că se scria pe obiecte de cult ce dovedea culmea rafinamentului artistic, ca şi tezaurul de la Sinaia ce dovedea că se scria pe plăcuţe de aur, care din păcate au fost topite. Manuscrisele de la Marea Moartă s-au păstrat în vase cu nisip. Scrierile primilor creştini de la noi, s-au scris pe pergament şi s-au putut păstra în vase acoperite cu ceară sau cu cenuşă.

Undeva astfel de dovezi trebuie să se găsească ”pe pământul plin de lacrimi, oase şi comori”. Trebuie să avem dorinţa, inteligenţa şi norocul de a le găsi. Ne vor ajuta două descoperiri tehnico-ştiinţifice relativ recente, tehnica celulară şi internetul.

Tehnica celulară este folosită astăzi la telefonul mobil, la care s-a adăugat fotografia color înregistrabilă şi transmisibilă. Urmează ca în acelaşi aparat să se implementeze şi alte funcţii. Un ecograf , folosind ultrasunete şi infrasunete, transformă diferenţa de densitate a rocilor în imagini color, înregistrabile şi transmisibile, stabilind distanţa şi compoziţia unor cavităţi. Aşa se pot descoperi tainiţe închise, chiar dacă sunt acoperite cu pământ. O firidă, nişă închisă şi astupată, ca şi un mormânt săpat de 2000 de ani se pot descoperi cu acest detector.

Mulţi vor visa să găsească tezaurele lui Decabal sau Vezina, dar ne-am mulţumi cu descoperirea mormântului lui Ovidiu sau al prietenilor lui, regi şi prinţi ce scriau poezii în limba dacă. Aşa s-ar descoperi de la suprafaţă, peşteri subpământene sau chiar Kogaionul, marele sanctuar al lui Zamolxe. Acelaşi aparat poate fi făcut detector de metale, indicând localizarea şi forma obiectelor de metal.

Continuarea în articolul următor.