Posts tagged ‘Cristian Bogdan Hotnoga’

Blestemul Şarpelui – roman istoric

Admiratorii romanelor istorice au acum posibilitatea de a citi primele zece capitole din cartea Blestemul Şarpelui.

Acţiunea romanului se petrece în anul 117 e.n. şi reprezintă o incursiune în viaţa Provinciei Romane, nou instaurate, Dacia Felix.

Cu un click aici aveţi acces la primele zece capitole ale romanului. Puteţi lăsa comentariile şi opiniile dumneavoastră.

Lectură plăcută!

Cristian Bogdan Hotnoga

Capitolul VIII – Guvernatorul

Capitolul V – Necunoscutul

Primele 10 capitole

Blestemul Şarpelui

Iată că doi ani de documentare, dăruire continuă şi pasiune, se concretizează încet dar sigur sub coperţile unui nou roman istoric. Blestemul Şarpelui cuprinde 600 de pagini pline de viaţă, sentimente şi realităţi antice. Acţiunea ce se petrece între anii 106-108 a.D. în nou constituita Provincie romană Dacia Felix, are ca protagonist  tribunul roman Titus Avitius Germanus, comandant de cohortă. Acesta se vede nevoit să decidă între corectitudinea ordinelor venite de la Roma şi existenţa obiectivă din Dacia. Scenele de luptă, descrierile tehnicilor militare din ambele tabere şi organizarea administrativ-teritorială se îmbină cu trăirile, însufleţirea şi conturarea multitudinii de personaje. Blestemul Şarpelui, pus de către daci asupra comorilor lor, rămâne singura pavăză  în faţa lăcomiei de nestăvilit a Imperiului.

Lansarea romanului va avea loc în luna mai a acestui an.

Sincere mulţumiri:

– Domnului Matei Marius Cristinel, grafician şi realizator al coperţilor mele.

– Doamnei profesor-doctor Elena Monu şi Academiei Bârlădene.

– Domnului Serghei Coloşenco, redactor Editura Sfera.

– Domnului Bogdan Artene.

– Domnului Cassian Maria Spiridon, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România filiala Iaşi, Uniunea Scriitorilor Filiala Iaşi, redactor-şef al revistei Convorbiri Literare.

– Domnului Lucian Vasiliu, redactor-şef Dacia Literară.

– Domnului Liviu Apetroaie.

– Domnului Călin Ciubotari – Dacia Literară

– Dragilor mei prieteni:

scriitorul Contantin Stănoiu – Nea Costache.

Vlad Ionuţ – Vai România!

– Tuturor blogger-ilor ce promoveză valori naţionale româneşti.

– Tuturor românilor care ne fac mândri de România.

Invitaţie

Vă invit să participaţi la evenimentul prilejuit de lansarea romanului meu ”Templul Păgânilor” în Iaşi.

Întâlnirea va avea loc duminică 14 martie 2010 ora 12.00 la CASA CU ABSIDĂ ”Laurenţiu Ulici” din spatele Tribunalului Iaşi.

Pe această cale ţin să le mulţumesc pentru sprijinul nepreţuit unor oameni minunaţi:

– Domnului Casian Maria Spiridon, preşedinte al Uniunii Scriitorilor Filiala Iaşi şi redactor-şef al revistei Convorbiri Literare.

– Domnului Lucian Vasiliu, redactor-şef Dacia Literară.

– Domnului Liviu Apetroaie.

– Doamnei profesor-doctor Elena Monu, preşedinte al Academiei Bârlădene.

– Domnului Călin Ciubotari – Dacia Literară.

– Domnului Marius Cristinel Matei – concepţie grafică.

Toţi doritorii sunt bineveniţi. Vă aştept cu drag!

Vom găsi scrierile dacilor?

Civilizaţi dacică în care s-a dezvoltat economia, medicina, legislaţia, arta militară, metalurgia şi agricultura, nu putea exista fără o scriere şi alfabet propriu. Noi nu avem nicio carte scrisă de daci şi aflăm despre ei din izvoare străine. Nu ştim nimic despre alfabetul dac, nici cel folosit în timpul regatului, nici cel folosit în perioada creştinării. Încă ne mai întrebăm de unde vine numele de ”român” şi facem speculaţii pe această temă.

Scrisul a existat şi trebuie să se găsească pe undeva. Tezaurul de la Pietroasa dovedeşte că se scria pe obiecte de cult ce dovedea culmea rafinamentului artistic, ca şi tezaurul de la Sinaia ce dovedea că se scria pe plăcuţe de aur, care din păcate au fost topite. Manuscrisele de la Marea Moartă s-au păstrat în vase cu nisip. Scrierile primilor creştini de la noi, s-au scris pe pergament şi s-au putut păstra în vase acoperite cu ceară sau cu cenuşă.

Undeva astfel de dovezi trebuie să se găsească ”pe pământul plin de lacrimi, oase şi comori”. Trebuie să avem dorinţa, inteligenţa şi norocul de a le găsi. Ne vor ajuta două descoperiri tehnico-ştiinţifice relativ recente, tehnica celulară şi internetul.

Tehnica celulară este folosită astăzi la telefonul mobil, la care s-a adăugat fotografia color înregistrabilă şi transmisibilă. Urmează ca în acelaşi aparat să se implementeze şi alte funcţii. Un ecograf , folosind ultrasunete şi infrasunete, transformă diferenţa de densitate a rocilor în imagini color, înregistrabile şi transmisibile, stabilind distanţa şi compoziţia unor cavităţi. Aşa se pot descoperi tainiţe închise, chiar dacă sunt acoperite cu pământ. O firidă, nişă închisă şi astupată, ca şi un mormânt săpat de 2000 de ani se pot descoperi cu acest detector.

Mulţi vor visa să găsească tezaurele lui Decabal sau Vezina, dar ne-am mulţumi cu descoperirea mormântului lui Ovidiu sau al prietenilor lui, regi şi prinţi ce scriau poezii în limba dacă. Aşa s-ar descoperi de la suprafaţă, peşteri subpământene sau chiar Kogaionul, marele sanctuar al lui Zamolxe. Acelaşi aparat poate fi făcut detector de metale, indicând localizarea şi forma obiectelor de metal.

Continuarea în articolul următor.