• Astăzi cinste noului meu prieten sifilicaBLENOrel de pe al cărui blog am preluat această minunată exprimare artistică.

Huzureala mi se-nfundă

Plec grumazul umilit
În ilustra ta prezenţă;
Zeus, astru mult iubit,
Iartă-mi groaznica demenţă.

Păcălit de mogulime
Şi minţit de comunişti,
Ascultam acea mulţime
Şi-am crezut că suntem trişti.

Azi pricepe fiinţa-mi goală
Şi mă pocăiesc degrabă:
În viziunea-ţi magistrală,
Vrei o Românie slabă!

Cura-mi de slăbire, iată,
Are valoare de lege
Si pricep cu mintea beată
De ce lumea te alege.

Cine oare în vechime
Astă grijă mi-a purtat?
Am ajuns plin de  grăsime
Şi de… bani sunt asaltat.

Societatea am scârbit
Prin huzuru-mi desfrânat,
Dar, umil, astăzi admit:
Sunt un membru îmbuibat!

Vai, cu câtă-ngrijorare
Îmi vorbeşti de omul gras
Şi mă-ntrebi în gura mare:
Cum în viată am rămas?

Ce noroc de vestea-ţi bună
Ca salariul o să-mi tai:
Ia-mi tentaţia din mână,
Vindecă-mă, Zeus! Ia-i!


Pentru cine a rămas în urmă cu ştirile, Zeus este politicianul nostru preferat şi mândru conducător de obşte, Traian Băsescu.