Iată că doi ani de documentare, dăruire continuă şi pasiune, se concretizează încet dar sigur sub coperţile unui nou roman istoric. Blestemul Şarpelui cuprinde 600 de pagini pline de viaţă, sentimente şi realităţi antice. Acţiunea ce se petrece între anii 106-108 a.D. în nou constituita Provincie romană Dacia Felix, are ca protagonist tribunul roman Titus Avitius Germanus, comandant de cohortă. Acesta se vede nevoit să decidă între corectitudinea ordinelor venite de la Roma şi existenţa obiectivă din Dacia. Scenele de luptă, descrierile tehnicilor militare din ambele tabere şi organizarea administrativ-teritorială se îmbină cu trăirile, însufleţirea şi conturarea multitudinii de personaje. Blestemul Şarpelui, pus de către daci asupra comorilor lor, rămâne singura pavăză în faţa lăcomiei de nestăvilit a Imperiului.
Lansarea romanului va avea loc în luna mai a acestui an.
Sincere mulţumiri:
– Domnului Matei Marius Cristinel, grafician şi realizator al coperţilor mele.
– Doamnei profesor-doctor Elena Monu şi Academiei Bârlădene.
– Domnului Serghei Coloşenco, redactor Editura Sfera.
– Domnului Bogdan Artene.
– Domnului Cassian Maria Spiridon, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România filiala Iaşi, Uniunea Scriitorilor Filiala Iaşi, redactor-şef al revistei Convorbiri Literare.
– Domnului Lucian Vasiliu, redactor-şef Dacia Literară.
– Domnului Liviu Apetroaie.
– Domnului Călin Ciubotari – Dacia Literară
– Dragilor mei prieteni:
scriitorul Contantin Stănoiu – Nea Costache.
Vlad Ionuţ – Vai România!
– Tuturor blogger-ilor ce promoveză valori naţionale româneşti.
– Tuturor românilor care ne fac mândri de România.
6 responses to “Blestemul Şarpelui”
neacostache
13 martie 2010 la 22:32
Felicitari realizatorului copertii noii dv. carti! Era imposibil ca un roman de o asemenea valoare istorica si literara, sa nu aiba o coperta pe masura. Eu am savurat (citit este putin spus) primele capitole ale romanului si m-au impresionat prin limbajul folosit, actiune, dar mai ales, multitudinea de date, evenimente si locuri istorice, ceea ce denota o documentare temeinica.
Candva, in tinerete, am citit minunatul roman istoric
„Quo vadis” al lui Henryk Sienkiewicz si desi nu am citit decat primele doua capitole din noul dv. roman, indraznesc sa afirm ca romanul dv., este cel putin tot atat de incitant ca acesta, mai ales ca se refera la teritoriul strabunei Dacii. Ma bucur din suflet ca acest roman va vedea in curand lumina tiparului, si nu as concepe ca el sa-mi lipseasca din biblioteca. Va urez stimate prieten, mult succes in primul rand la editarea romanului si apoi, succes la lansare. Felicitari!
PS Indraznesc sa afirm ca acest roman, poate deveni oricand, baza ecranizarii unui film istoric romanesc de exceptie!
Va urez o duminica frumoasa, alaturi de cei dragi!
cristianbogdanhotnoga
13 martie 2010 la 22:51
Mulţumesc mult Nea Costache! Coperta spate este la fel de reprezentativă; o voi afişa în curând. Dacă nu aţi citit, vă recomand şi prologul. Pe blog am postat doar primele două capitole din cele 30 ale cărţii. Manuscrisul va ajunge repede, repejor la dumneavoastră pentru o ”critică literară”. Ziua de mâine o voi petrece la Uniunea Scriitorilor Iaşi cu lansarea romanului Templul Păgânilor, deci voi fi alături de mulţi, mulţi oameni dragi. Toate cele bune!
munteanul22
18 martie 2010 la 13:35
Eu am citit doar primele 2 sau 3 capitole; in acesta atentia ne este atrasa mai mult asupra cuceritorilor; la fel se intampla si in capitolele urmatoare?
Va doresc o zi buna!
cristianbogdanhotnoga
18 martie 2010 la 23:50
Promit că dacii nu vor fi mai prejos 🙂
munteanul22
24 martie 2010 la 20:20
Este bine, m-am mai linistit un pic! 🙂 Mult noroc in lansarea cartii!
pucca
10 aprilie 2010 la 11:40
Felicitari pentru carte! Dupa cum vorbeam si cu Nea Costache, si eu imi doresc sa lansez o carte…si de curiozitate am dat click pe una dintre imaginile postate pe blogul sau, asa ca am ajuns aici. ma bucur sa cunosc un alt om care si-a indeplinit un vis. 🙂
1 Trackbacks / Pingbacks
Învăţământul « Ionel băiat bun 7 aprilie 2010 la 22:50
[…] Acum însă, şcoala creează tipul omului universal – de nicăieri şi de peste tot, lipsit de viziunea globală asupra lumii şi a existenţei. Rupt de tradiţie şi de mediul în care a trăit, acest om este incapabil să facă faţă neprevăzutului. […]